Prietenia

"Stiu ce este un prieten adevarat" - as fi spus asta nu demult pana am ajuns la un impas care mi-a naruit perceptia despre prietenie. Pana in acel moment am crezut ca un prieten iti este aproape la nevoie, te sustine in orice alegere facuta chiar daca este una gresita, iti ofera increderea de care ai nevoie si refugiul moral si spiritual. Insa nu mai cred in existenta prieteniei.

Faceam orice pentru cei pe care i-am considerat prieteni, dar am observat adesea ca ei nu erau dispusi sa faca orice pentru mine. Drept urmare, prietenia adevarata o vezi in filme, o citesti in carti, o auzi la radio, o visezi intr-o noapte. Imi vine tot mai greu sa cred ca poti gasi asa ceva in viata reala. Fiecare doreste bunastarea proprie, se foloseste de persoanele din jur pentru a obtine anuminte avantaje. E pura economie. M-am razvratit impotriva acestui comportament, dar am invatat ca nu are sens sa lupt pentru schimbare. Am inceput sa accept persoanele din jurul meu asa cum sunt, dar nu stiu daca pot numi pe cineva ca fiind un prieten adevarat.

De la "mica" mea rascoala am invatat in schimb sa fiu mai fexibil, sa accept mai usor lumea din jur cu pretul unui grad redus de implicare in relatiile interpersonale. Am impresia ca e mai bine sa nu fiu foarte atasat de cineva anume. Sa am amici peste tot si prieteni niciunde. Sa ma inteleg bine cu toti, dar cu niciunul sa ajung la profunzimea pe care o presupune o prietenie.

Plastilina prieteniei a fost turtita. Totusi inca este calda si parca am inceput sa modelez o mica bucata din ea.

Ma joc cu plastinila.

Plastilina

Plastilina reprezinta modul in care imi organizez viata. Forma finala a acesteia depinde in totalitate de actiunile mele. Atat timp cat e calda, plastilina se modeleaza usor. Pe urma, lasata neatinsa, se intareste si constructia capata rezistenta. Maleabilitatea ei imi permite in schimb sa ii aduc orice modificare constructiei pentru a o actualiza. Nu-mi voi permite sa uit vreodata ca MA JOC CU PLASTILINA.

Despre blog

Am deschis acest blog pentru ca am tot citit alte bloguri si fiecare continea doar cate o frantura din ce mi-ar fi placut sa citesc. Desi multi ar putea crede altceva, parerea mea conteaza. Pana acum m-am inselat in privinta a putine lucruri ce mi s-au intamplat si am putut previziona relativ corect modul in care va decurge viata mea, relatiile pe care le am, lucrurile pe care le posed. Nu sunt vrajitor sa observ aceste lucruri; n-am un glob de cristal in care ma uit in fiecare zi si nici nu stiu sa ghicesc in cafea. Ma folosesc doar de logica si intuitia proprie si tind sa le ascult. Pana acum au fost cele 2 lucruri care m-au dezamagit cel mai putin in viata. Puteti spune ca sunt increzut, egoist, indolent. Fiti empatici si spuneti-mi doar daca ati fi procedat altfel.
Voi publica aici experiente de viata, trairi, dar si lucruri practice cum ar fi noi retete, diverse trucuri. Practic, pe masura ce voi acumula mai multe experiente de viata, le voi afisa aici.
Prin urmare, imi incep si eu drumul in clubul Bloggerilor.